„Nu mai sunt dispus să tac”…

Am preluat textul de mai jos de la Şerban Georgescu, un vechi colaborator / prieten, coordonator al Centrului de Studii Româno-Japoneze de la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. Îi împărtăşim punctul de vedere:

Domnul Hajime Hori urma să susţină peste doar câteva zile o conferinţă la Centrul de Studii Româno-Japoneze. Era prima de acest gen organizată la Centrul nostru. Un eveniment important, domnul Hori fiind un pionier între investitorii japonezi din România, domnia sa ocupând funcţia de preşedinte al fabricii de rulmenţi din Alexandria, dupa ce aceasta a fost preluată de compania Koyo. Ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei din acea perioadă, domnul Hayashi, cel ce ne ajutase să organizăm acest eveniment, m-a contactat telefonic pentru a îmi comunica anularea evenimentului. Domnul Hori fusese muşcat de un câine şi îşi pierduse viaţa în urma acestui tragic eveniment. A fost un adevarat şoc pentru noi. Dar ceea ce m-a impresionat într-o măsură încă şi mai mare a fost desfăşurarea ulterioară a evenimentelor. Tragedia ce i s-a întâmplat acestui om a fost umbrită de „razboiul” purtat între partizanii lui Bosquito, câinele maidanez, şi cei ce doreau „pedepsirea” acestuia.
Acum, la şase ani de la aceste evenimente un nou caz şocant ce implica un cetăţean japonez contribuie la conturarea imaginii unei ţări de salbatici a României. O tânară venită în România pentru a participa la nişte cursuri organizate la Craiova de către AIESEC este preluată de la Aeroportul Otopeni de către un “cărător de bagaje” condusă la un taxi, apoi ucisă într-o pădure din apropiere.
Pe măsură ce apar detaliile acestui terifiant caz, discuţiile riscă să ne conducă, din nou, pe o pistă greşită. Sunt arătaţi cu degetul organizatorii (şi pe buna dreptate), se aruncă din nou vina pe etnia criminalului, şi pierdem din vedere unii dintre vinovați (din punct de vedere moral cu siguranţă).
M-am deplasat la Aeroportul Henry Coandă de căteva zeci de ori, împreună cu colegii mei, anul acesta, pentru a întâmpina oaspeţi veniţi din străinătate. Ultima dată, chiar cu mai puţin de o săptămână înaintea acestei tragedii, atunci când aveam ca invitaţi speciali la Şcoala noastra de vară doi studenţi din Sendai (care au plecat impresionaţi plăcut de România, dar care acum trebuie să răspundă acasă unor întrebări neplăcute cu privire la ţara noastră…). De fiecare dată te cuprinde sentimentul de jenă atunci când aştepţi înghesuit între feţe dubioase ce sunt pregatite să atace călătorii străini oferindu-se să le care bagajele sau să îi conducă la taxi. Situaţia este şi mai neplăcută noaptea. 
Cea mai neplacută amintire o am legată de primirea unui grup de artişti japonezi veniţi aici pentru un spectacol caritabil. Fiind un grup mare am pregatit un autocar şi am plecat spre aeroport însoţit de doi dintre colegii mei. La parcarea destinată autovehiculelor de dimensiuni mari de la Otopeni am fost luaţi la rost de un domn în uniformă, deranjat de locul în care oprisem autocarul. A trebuit să îl mutăm la o distanţă apreciabilă faţă de intrare. Aşa ca la sosirea artiştilor japonezi am fost nevoiţi să parcurgem o distanţă destul de mare până la maşina, timp suficient pentru interlopii aflaţi în incinta aeroportului să le ia pur și simplu bagajele din mână invitaţilor noştri. A trebuit să ne luptăm cu “binevoitorii” aproape la propriu pentru a fi lăsaţi în pace – vă daţi seama ce primă impresie au avut oaspeţii japonezi. De această dată domnul în uniformă nu a mai avut nici o reacţie… Aşa cum nu a avut nimeni nici o reacţie atunci când un recidivist aborda tinere la miezul nopţii pentru a le “ajuta” cu un taxi!
O altă mare problemă a acestui aeroport, care este în acest moment un monopol în ceea ce priveşte accesul cu avionul în capitală, o reprezintă taximetriştii. După tunul numit Fly taxi, acum Aeroportul Henry Coandă a devenit “tarlaua” taximetriştilor aşa zişi “independenţi”. Cine a luat vreodată contact cu aceşti bandiţi ştie la ce mă refer. Nici un taximetrist venit la muncă cinstită nu are loc de aceştia la Otopeni. Nu o singură dată i-am văzut blocând pur şi simplu trecerea călătorilor pentru a îi conduce la taxiurile lor fantomă. Noaptea sunt şi mai gălăgioşi şi uşor de observat. Ce face paza aeroportului în privinţa acestora? Păi de multe ori i-am văzut “socializând”…
La acestea se adaugă aglomeraţia demnă de o piaţă periferică şi întârzierea “programată” la parcarea devenită neîncăpătoare în ultimele luni. Aceasta este “poarta de intrare în ţară”, acesta ar trebui să fie unul dintre cele mai sigure locuri din Bucureşti, nu-i aşa?
Nu mă număr în rândul celor care se simt ruşinaţi că sunt români în astfel de situaţii (cum nici nu mă simt mai împlinit pentru realizările altora la Olimpiade ) – fiecare este responsabil pentru faptele sale. Nimeni nu are posibilitatea să îşi aleagă ţara unde se naşte, însă are posibilitatea să aleagă cum doreşte să trăiască. Nu sunt vinovat pentru toate infracţiunile din jurul meu, dar sunt vinovat atunci când întorc complice capul. Acum şase ani am făcut ceea ce facem de obicei: ne-am înjurat unii pe alţii, steril şi stupid: oamenii mor în continuare muşcaţi de câini, câinii mor în continuare călcaţi de maşini, de foame şi boli. N-am rezolvat nimic. Atunci am ales sa adopt şi să sterilizez animalele pe care le adopt. Ştiu, este puţin. Sunt alţii (nu mulţi din păcate) care fac mult mai mult.
De această dată însă nu mai sunt dispus să tac. Ceea ce se întâmplă la Otopeni este de neacceptat. Doresc să văd măsuri imediate luate pentru a curăţa aeroportul de interlopi. Altfel, un astfel de incident este oricând posibil să se repete. Voi scrie o scrisoare de protest adresată Ministerului Transporturilor şi conducerii Aeroportului Otopeni.Dacă aceste incidente se întâmplă în autogara unei companii private de microbuze am posibilitatea cel puţin să aleg altceva. Aici ce putem alege?
Cei ce se regăsesc în rândurile scrise mai sus sunt rugaţi să mi se alăture. Tăcerea înseamnă complicitate!


22 responses to “„Nu mai sunt dispus să tac”…

  • mik

    Ar trebui sa se filtreze drastic prezenta taximetristilor in incinta aeroportului. Asa cum maidanezii ar trebui eutanasiati. Inainte de a se inflama cineva, va pot spune ca lista tarilor civilizate unde cainii sunt eutanasiati (idem pisicile), este lunga. Urmarea? Nu se sifoneaza bani pentru intretinerea miilor de caini, strazile nu colcaie de animale fara stapan, e curat si oricine se poate plimba linistit ca nu e muscat/omorat. Dupa 24 de ani ne putem lamuri ca e inutil sa mai vorbim de castrare. E doar un mod de a-i tine in viata pentru bani. Decat pe strada sau ii custi, mai bine morti. Un caine mort nu mai cheltuie nimic.

  • Cum ajungi în siguranţă de la aeroportul Henri Coandă în Bucureşti? | impresii din lumea mare

    […] poate nu îşi dau seama de CÂT de nemulţumiţi suntem noi, cei care luăm avioane de acolo. Tăcerea înseamnă complicitate, spune autorul acestui articol! Il putem […]

  • Flo

    In urma trimiterii unui e-mail catre ambasada Romaniei de la Tokyo,acestia mi-au raspuns ca exista publicat deja un comunicat de presa continand scuzele pentru tragicul fapt.Eu nu-l vazusem pentru simplu fapt ca acest comunicat era doar pe pagina web in engleza a ambasadei.Oricum un mic si important gest.

    • R.P.

      Într-adevăr, am văzut şi noi că anunţul apare numai pe varianta în engleză a site-ului. Or fi existînd nişte motive pentru asta…

  • Flo

    Daca vor fi ceva semne bune ,sper sa fiu anuntat.Am trimis deja un e-mail la ambasada Romaniei din Tokyo,sa le reamintesc ca diplomatia inseamna comunicare si recunoasterea greselilor prin scuze oficiale.Mai mult de-atat nu pot sa fac. E inadmisibil cum acesti ”diplomati”nu au caracter si nu le pasa de imaginea tarii pe care o servesc.

  • A.

    R.P., fiind un om politicos am verificat: este totuşi „Henri”, nu „Henry”. De fapt, mărunta ta greşeală arată două lucruri, nu unul:

    1) nu ştii cum se scrie numele unuia din puţinii români importanţi pe plan mondial

    2) nu cunoşti limba franceză

    Dacă ai fi ştiut un minim de biografie a lui Coandă, ai fi ştiut că mama lui a fost franţuzoaică, din Bretania.

    Până la urmă nu e nevoie să te superi pe mine: dacă explicaţiile de mai sus nu te conving, caută tu singur ambele variante cu Google: vei găsi în primul rând varianta pe care ţi-am spus-o pe Wikipedia dar, mai convingător, vei găsi chiar situl de internet al aeroportului Otopeni şi, sper, te vei convinge. Decât să-mi dai replici şmechereşti, fiind prea vanitos, nu mai bine îţi îmbogăţeşti cunoaşterea cu o informaţie corectă pe care o primeşti gratuit? Decât să faci piruete în jurul japonezilor, mai bine ai învăţa lecţia umilităţii de la ei, te-ai înclina, ai spune „Hai sensei!” şi te-ai perfecţiona.

    • R.P.

      Nu m-am supărat, ci mi-am dat seama că a fost vorba de o dublă neînţelegere: una din partea mea şi una din partea ta. Eu, unul, am greşit pentru că am fost covins că e un comentariu la postul meu iniţial (https://ourjapan.wordpress.com/2012/08/20/o-viata-de-om/), unde Coandă este Henri… Plus că m-am aprins la apelativul „Intelectualule!” Neînţelegerea din partea ta a fost că ţi-a scăpat „Am preluat textul de mai jos…” de la începutul postului la care ai comentat. L-am preluat exact aşa cum l-am primit – după cum se poate vedea şi în celelalte locuri pe unde apare textul cu pricina.
      Îmi cer scuze pentru partea mea de neînţelegere, trebuia să fiu mai atent.
      Pe de altă parte, te asigur că 1) ştiu cum se scrie numele cu pricina şi 2) cunosc franceza bine. Şi chiar am învăţat multe de la japonezi.:)

  • cetatean roman

    ma refeream la alup igus.

  • cetatean roman

    nu esti coplice esti corup ca si ei.Iar numele reprezinta ce ai in cap nu?

  • Ninarichi

    O tara inapoiata,pacat….ptr.ca Romania este o tara frumoasa,avem foarte multe comori dar nu stim sa le apreciem😦 Inca o data dam dovata de nepasare si nu ne intereseaza ce parere au alte tari puternice despre noi,despre romani!!!Noi care locuim in alte tari ne luptam sa facem din Romania un prag spre un viitor mai luminat ptr.cei tineri care locuiesc in tara noastra natala ptr.a se putea mandrii ca oriunde vor merge nu le v-a fii rusine sa spuna ca sunt romani,insa…se pare ca este imposibil,Romania v-a ramane o tara unde mita(spaga) este normala,unde a cersii nu este o rusine,unde a fura din buzunare este o supravietuire ptr.cei saraci,unde este normal ca totul sa fie scump si sa nu iti poti permite nimic,o tara unde nu sunt autostrazi,unde iti este teama fiind roman sa urci intr-un taxi ptr.ca nu vei stii daca vei ajunge sau nu la destinatie….pacat.Noi suntem destepti si putem mai mult dar suntem bagati la fund de clasa de jos a societatii,nu vom putea triumfa niciodata daca vom continua in acest ritm!!!

  • A.

    Decât să baţi câmpii, mai bine ai corecta „Henry Coandă” în „Henri Coandă” (citit „anri” – pe franţuzeşte). Intelectualule!

  • dadatroll

    Da. Sau faceti si voi ca mine si zburati direct pe aeroporturi din tari civilizate cum ar fi Budapesta sau Cluj.

  • Claudia

    Daca se arunca vina pe etnia criminalului,foarte bine. Dar sa se tina seama ca etnia acestuia este RROMA !!

    • R.P.

      @Claudia
      Etnia criminalului este absolut irelevantă. Pe noi ne interesează reacţia autorităţilor – asta e de fapt rădăcina problemei.

  • Flo

    Si mergand mai spre vest,imi amintesc ca la Veszprem in Ungaria,a fost ridicata o statuie de bronz in amintirea handbalistului roman ucis acolo.Ar trebui sa se faca ceva si pentru Yurika,altfel ar parea ca aceste lucruri se intampla in mod normal,ca fac parte din cotidian.

  • Flo

    Din pacate imaginea aeroportului international din Bucuresti este exact asa cum o prezinta D-nul Serban Georgescu.Cel putin la nivel moral ,ii sprijin in totalitate iniziativa,si poate ar fi mai util din partea mea, in loc de a exprima opinii ,sa incerc de a face ceva concret.A scrie autoritatilor si conducerii aeroportului sunt iniziative corecte dar nu cred ca vor avea un raspuns eficient.Intr-o tara civilizata,pana acum toata conducerea de la Otopeni si-ar fi dat demisia,personalul diplomatic roman din Tokyo si autoritatile romane si-ar fi cerut scuze in mod oficial,iar pe toata distanta de la Otopeni si pana la locul tragediei s-ar fi organizat cel putin un corteu de rugaciune si cu depunere de flori.Dar nici macar aceste mici gesturi nu se intampla.Personal am avut aproape acelasi tip de experienta la Otopeni,si e oricum jenant sa-ti vezi sotia mirandu-se de acele imagini(care constituie primele imagini pe care le vede in Romania)si acel spectacol balcanic tiganesc produs de ”caratorii de bagaje” si de taximetristii ilegali.Inchei si cu un aspect pozitiv,evident nu din Otopeni.Cu ceva ani in urma,dorind sa vizitam si cateva orase din vestul tarii,am tranzitat si prin aeroporturile din Sibiu si Cluj;nu stiu daca am avut noroc sau daca e un fapt normal ,dar nu am intalnit si nici nu am fost agasat de nici o persoana dubioasa in incinta sau in afara acelor aeroporturi.Multumesc inca o data pentru articolele de pe acest blog.

    • R.P.

      @Flo
      E drept că reacţia autorităţilor române e penibilă în acest caz, se poartă de parcă nu s-ar fi întîmplt nimic. Dar, din ce am mai vorbit cu Şerban, sînt totuşi şi unele semne bune, poate-poate se mişcă totuşi ceva.

  • alup igus

    sunt complice, tu esti plangacios

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s